S-a întâmplat într-o zi de 17 mai
* Cu 629 de ani în urmă (1395) a avut loc Bătălia de la Rovine, una dintre cele mai importante bătălii din istoria Țării Româneşti şi prima mare confruntare armată între români şi otomani, desfăşurată în contextul expansiunii otomane în Balcani. În privinţa datării, localizării şi deznodământului luptei de la Rovine, istoricii au păreri împărţite deoarece izvoarele existente (cronici turceşti, sârbeşti şi bizantine) menţionează două date la care ar fi putut avea loc bătălia – 10 octombrie 1394 (pe baza cronicilor sârbeşti), respectiv, 17 mai 1395 (izvoare bizantine), şi două locaţii posibile: râul Argeş, respectiv, râul Jiu. Unii istorici (Şerban Papacostea, Neagu Djuvara) nu exclud posibilitatea existenţei a două bătălii diferite una pe Argeş, la 10 octombrie 1394, alta pe Jiu, la 17 mai 1395. Totuşi, istoricii Al. V. Diţă şi D. I. Mureşan, susţin ca dată a desfăşurării bătăliei ziua de 17 mai 1395, pe baza unor izvoare athonite care se referă la moartea unui vasal al sultanului, Konstantin Dragas. În privinţa deznodământului bătăliei, punctul de vedere tradiţional al istoriografiei româneşti, care susţinea că a fost o victorie categorică a românilor, pare contrazis de desfăşurarea ulterioară a evenimentelor (înlocuirea lui Mircea cu Vlad, pe tronul ţării). Studiile mai recente (D.I. Mureşan, 2003) nu exclud o victorie turcească sau un deznodământ indecis
* Acum 382 de ani (1642) era fondat oraşul canadian Montréal. Un grup de călugări, maici şi colonişti francezi au fondat, pe locul Pointe-à-Callière, satul Ville-Marie, la ordinul lui Paul Chomedey de Maisonneuve. Pe acel loc se află în prezent Muzeul de arheologie şi istorie a Montréalului
* În urmă cu 232 de ani (1792) era înființată Bursa de pe Wall Street, cel mai important sediu al bursei mondiale. La acea dată, 24 din cei mai puternici comercianţi ai New York-ului s-au întâlnit în secret pentru a discuta modalităţile prin care ar putea să pună în ordine piaţa titlurilor tranzacţionate. Legenda spune că reuniunile lor aveau loc sub un platan. Două luni mai târziu, comercianţii au semnat un document (Button Wood Agreement) prin care cei 24 erau de acord să nu tranzacţioneze titluri de valoare decât între ei, să fixeze preţuri pentru titluri şi să nu participe în alte licitaţii de titluri. Ei au fondat astfel ceea ce a devenit ulterior Bursa de Valori New York (New York Stock Exchange). Prima bursă de valori din America a fost fondată, însă, în 1790 în Philadelphia. La New York, grupul a închiriat o cameră pe Wall Street, la numărul 40, şi în fiecare dimineaţă preşedintele bursei, Anthony Stockhol, citea acţiunile care urmau să fie tranzacţionate. Bursa era o organizaţie exclusivistă, membrii care doreau să adere fiind votaţi de membrii deja existenţi
* Cu 101 ani în urmă (1923) avea loc inaugurarea Mormântului Ostaşului Necunoscut în Parcul Carol din Bucureşti, mutat în 1959 la Mausoleul Eroilor din 1916-1918 de la Mărăşeşti, pentru a face loc monumentului dedicat liderilor PCR. La data inaugurării, 17 mai 1923, a fost prezentă familia regală, membrii guvernului, ai corpurilor legiuitoare și un numeros public. A fost readus la locul iniţial la 26.X.1991, iar la 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostaşului Necunoscut la locul originar din 1923
* Acum 78 de ani (1946) avea loc constituirea Blocului Partidelor Democratice (BPD), alianţă electorală alcătuită din PCR, PSD, PNL – Gh. Tătărescu, PNŢ – Anton Alexandrescu, Frontul Plugarilor, fiecare partid păstrându-şi ideologia şi programul propriu. Platforma-program, dată publicităţii la 20 mai, prevedea: asigurarea regimului democratic în cadrul monarhiei constituţionale, respectarea libertăţii individuale, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, libertatea cuvântului şi a scrisului, a întrunirilor şi a dreptului de asociere, libertatea religioasă ş.a.
* Cu 67 de ani în urmă (1957) filmul de desene animate „Scurtă istorie”, realizat de Ion Popescu-Gopo, a obţinut Marele premiu „Palme d’Or” pentru scurt-metraj la Festivalul de la Cannes (Franţa), desfășurat în perioada 2 – 17 mai
* Sunt marcați 50 de ani de când au avut loc atentatele de la Dublin și Monaghan din 17 mai 1974, o serie de bombardamente coordonate în Dublin și Monaghan, Irlanda, efectuate de Ulster Volunteer Force. Trei bombe au explodat la Dublin în timpul orelor de vârf ale serii, iar o a patra a explodat în Monaghan aproape nouăzeci de minute mai târziu. Au ucis 33 de civili și au rănit aproape 300 de oameni. Atentatele au fost printre cele mai mortale atacuri ale conflictului cunoscut sub numele de Troubles și cel mai mortal atac din istoria Republicii. Majoritatea victimelor erau femei tinere, deși vârstele morților variau între 19 și 80 de ani. Ulster Volunteer Force (UVF), un grup paramilitar loial din Irlanda de Nord, și-a revendicat responsabilitatea atentatelor în 1993. Atentatele au avut loc în timpul grevei Consiliului Muncitorilor din Ulster. Aceasta a fost o grevă generală convocată de loialiști și unioniști din Irlanda de Nord care s-au opus Acordului de la Sunningdale. Mai exact, ei s-au opus împărțirii puterii politice cu naționaliștii irlandezi și rolului propus al Republicii în guvernarea Irlandei de Nord. Guvernul Republicii a contribuit la realizarea Acordului. Greva a anulat Acordul și Adunarea Irlandei de Nord pe 28 mai
* Acum 29 de ani (1995) alpinistul Constantin Lăcătuşu devenea primul român care a atins vârful Everest (el a făcut parte, împreună cu alţi 14 alpinişti din şapte ţări, din expediţia „Himalayan Experience 8000/1995 Everest International Expedition”)
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti din Bucureşti”; la 17.V.1936 a fost deschis pentru public Muzeul, concomitent cu întregul parc Herăstrău (rod al unor ample lucrări peisagistice şi de hidroamelioraţii desfăşurate între anii 1932 şi 1937, care au dus la apariţia unei salbe de lacuri şi a multor spaţii recreative); Muzeul Satului, înfiinţat din iniţiativa profesorului Dimitrie Gusti şi a colaboratorilor săi Victor Ion Popa, Henri H. Stahl, Mihai Pop şi Gheorghe Focşa, este unul dintre cele mai mari muzee etnografice în aer liber din lume
– 1855: S-a născut preotul Nicolae Ivan, episcop al Vadului, Feleacului şi Clujului între anii 1921 şi 1936, calitate în care a organizat noua eparhie ortodoxă (putând fi considerat drept unul dintre ctitorii acesteia); până în 1918 a fost unul dintre militanţii pentru drepturile românilor transilvăneni şi pentru realizarea statului naţional unitar român; membru de onoare al Academiei Române din 1934; membru de drept în Senatul României (din 1921) (m. 1936)
– 1886, 17/27: S-a născut Emil Isac, poet (deschizător de drum în lirica transilvăneană la începutul secolului al XX-lea), prozator şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1954). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 27.V.1886
– 1886: A murit Josef Haltrich, renumit folclorist sas din Transilvania, pedagog, filolog şi preot; cunoscut culegător de poveşti şi poezii populare săseşti (n. 1822)
– 1888: S-a născut clericul romano-catolic de origine austriacă Anton Durcovici, primul episcop martir din Dieceza de Iaşi, beatificat de Vatican (m. 1951, în temniţa din Sighetul Marmaţiei)
– 1901: S-a născut criticul literar Pompiliu Constantinescu; din 1945 a susţinut cronica literară la Radio Bucureşti (m. 1946)
– 1901: S-a născut sculptorul şi profesorul Romulus Ladea (m. 1970)
– 1906, 17/30: A murit botanistul Florian Porcius; s-a numărat printre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice româneşti; în 1848 a făcut parte din delegaţia care a mers la Viena pentru a susţine drepturile naţionale ale românilor transilvăneni, fapt ce i-a atras arestarea; membru titular al Academiei Române din 1882 (n. 1816)
– 1908: S-a născut Sigismund Toduţă, compozitor, muzicolog şi profesor; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1991)
– 1912: S-a născut eroul căpitan aviator Alexandru Şerbănescu; as al aviaţiei de vânătoare române în timpul celui de-al Doilea Război Mondial; numele său este purtat în prezent de Flotila 95 Aeriană (m. 1944)
– 1920: S-a născut Geo (Gheorghe) V. Dumitrescu, poet şi traducător; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 2004)
– 1933: S-a născut operatorul Sergiu Huzum, inventatorul procedeului transtrav; stabilit din 1969 în Franţa, unde a realizat filme documentare şi de televiziune (m. 2004)
– 1935: S-a născut criticul și istoricul de film, jurnalistul şi profesorul Călin Căliman; numit de regizorul Laurențiu Damian „patriarhul criticii filmului românesc”; a colaborat vreme de peste patru decenii la emisiunile culturale ale Radiodifuziunii Române (m. 2018)
– 1941: S-a născut graficianul Pompiliu Dumitrescu; a realizat grafică de carte, afişe de film, ilustraţii pentru revistele de copii şi umoristice (m. 1998)
– 1941: S-a născut sculptorul Şerban Creţoiu (m. 2015)
– 1944: S-a născut pictorița Ileana Dana Marinescu, artist vizual cu specializarea artă monumentală, artist decorator – 80 de ani
– 1945: S-a născut Nicolae Mecu, critic şi istoric literar, editor, cercetător științific
– 1945: S-a născut Anton Dogaru, compozitor, critic muzical şi profesor (m. 1988)
– 1949: S-a născut regizorul de teatru şi film Gelu Colceag, profesor universitar doctor la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București – 75 de ani
– 1952: A murit Paul Bujor, biolog, profesor şi scriitor; studii de anatomie comparată, hidrobiologie şi biologie experimentală; creator, alături de Grigore Antipa, al şcolii româneşti de hidrobiologie; fondatorul învăţământului universitar de morfologie animală şi al cercetărilor zoomorfologice din România; codirector al revistei „Viaţa Românească”; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1862)
– 1954: S-a născut Vasile Macovei, fa*gotist, prim solist al Orchestrei Operei Naționale din București și profesor asociat al Universității Naționale de Muzică din București – 70 de ani
– 1968: A murit Oscar Lemnaru (numele la naştere: Oscar Holtzman), prozator, traducător (din literaturile rusă şi franceză) şi jurnalist (n. 1907)
– 1969: S-a născut violonistul și profesorul Florin Croitoru – 55 de ani
– 1975: S-a născut maestra internațională de șah Andreea Bollengier (născută Sasu-Ducșoară), una dintre jucătoarele reprezentative ale României în anii ’90 și apoi ale Franței, unde s-a stabilit prin căsătorie în anul 2005; a fost campioana României la șah când încă nu împlinise vârsta de 16 ani și campioană internațională în 2002, reprezentând România la olimpiada feminină de șah din 2003; în Franța, a adus medalia pentru campionatul feminin în 2010, apoi a fost pe locul trei la campionatul francez de șah din 2011 și pe locul doi (medalie de argint) în 2014, și a reprezentat Franța la olimpiada feminină din 2012 la Istanbul unde a ieșit pe locul 7 (m. 2021)
– 2000: A murit Ernõ Gáll, sociolog şi publicist maghiar din România; cercetări privind rolul intelectualităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1917)
– 2000: A murit Nestor Vornicescu (prenumele la naştere: Nicolae), teolog, istoric şi prozator; fost arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei (înscăunat în aprilie 1978); autor al unor volume de istorie bisericească, teologie, istoria culturii şi filosofiei; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1927, în comuna Lozova-Vorniceni, azi în R. Moldova)
– 2007: A murit (la Los Angeles/SUA, unde se stabilise din 1954) istoricul de origine română Eugen Weber; considerat unul dintre cei mai buni specialişti în istoria modernă franceză şi o autoritate în istoria europeană modernă (n. 1925)
– 2008: A murit părintele arhimandrit Ioan Iovan, mare duhovnic, teolog și mărturisitor al lui Hristos; fiu spiritual al părintelui Arsenie Boca și duhovnic la Mănăstirea Vladimirești, Plumbuita și Recea; a făcut 13 ani de închisoare în pușcăriile comuniste (n. 1922)
EVENIMENTE EXTERNE
-Strasbourg: Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) va publica raportul vizitei sale periodice din mai 2023 în Cipru. Obiectivul principal al vizitei a fost acela de a analiza progresele înregistrate în punerea în aplicare a recomandărilor Comitetului de la vizita sa anterioară din 2017 în legătură cu închisorile centrale din Nicosia, în special în ceea ce privește supraaglomerarea, violența între deținuți, nivelul personalului, condițiile materiale și îngrijirea sănătății.
– Arequipa, Peru: Reuniunea miniștrilor responsabili cu comerțul din cadrul APEC (17 – 18 mai)
– Tapachula, Mexic: Președintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador se întâlnește cu omologul său guatemalean Bernardo Arevalo
– Luxemburg: Eurostat publică date privind inflația din aprilie în zona euro, a doua estimare
– Hong Kong: Audiere la Hong Kong pentru o petiție de lichidare a dezvoltatorului Country Garden
– Madrid: Fitch își actualizează ratingul pentru Spania
– New York: Adunarea generală anuală Boeing
– Londra: „Portrete regale – Un secol de fotografie” se deschide la Palatul Buckingham; această nouă expoziție va explora evoluția portretelor regale din 1920 până în prezent (17 mai – 6 oct.)
– Dublin: Sunt marcați 50 de ani de la atacurile de la Dublin și Monaghan, cea mai mortală zi a „Troubles”, perioadă sângeroasă din istoria Irlandei de Nord
– Gelsenkirchen, Germania: Începe turneul european al grupului AC/DC, după 8 ani de absență
– Riad: Fotbal – Campionatul Arabiei Saudite: Al Nassr – Al Hilal
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Hipertensiunii”, marcată din 2005 şi promovată anual de Liga Mondială a Hipertensiunii în parteneriat cu Societatea Internaţională de Hipertensiune şi cu alte organizaţii
– „Ziua Internaţională împotriva hom*ofobiei, Transfobiei și Bifobiei” promovează toleranţa faţă de persoanele cu o altă orientare sexuală decât cea heterosexuală. Data a fost aleasă după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a scos, pe 17 mai 1990, hom*osexualitatea de pe lista oficială a bolilor, acceptându-se, astfel, că aceasta nu este o afecţiune
– „Ziua Mondială a Telecomunicaţiilor şi a Societăţii informaţionale” are drept scop ridicarea nivelului de conştientizare cu privire la oportunităţile pe care le oferă utilizarea internetului şi a tehnologiilor info-comunicaţionale tuturor societăţilor şi ţărilor lumii. Ziua este marcată sub această formă din 2007, ca urmare a hotărârii Adunării Generale a ONU şi Conferinţei Plenipotenţiare a Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT) din 27 martie 2006. Începând cu anul 1969 ( – 55 de ani), UIT marca în fiecare an, la data de 17 mai, „Ziua mondială a telecomunicaţiilor”, în amintirea semnării, în 1865, a primei Convenţii Internaţionale a Telegrafului şi creării, la 17.V.1865, a Asociaţiei Internaţionale a Telecomunicaţiilor (instituţie specializată a ONU din 15.XI.1947)
– „Ziua Internaţională a Telefonului Copilului” este marcată de membri reţelei globale de servicii „Child Helpline International Foundation”, fondată în 2003, o reţea globală care reuneşte serviciile „telefonul copilului” din toată lumea
– „Food Revolution Day” (Ziua revoluţiei alimentare); sărbătorită la nivel internaţional în a treia vineri din luna mai, mişcarea a fost iniţiată de bucătarul britanic Jamie Oliver, protagonist a numeroase show-uri TV culinare, precum şi autor al unor cărţi care-şi propun să inspire şi să educe oamenii în vederea adoptării unui stil de viaţă sănătos (renunţarea la mâncarea de tip fast food şi întoarcerea la obiceiul sănătos de a găti)
– Ziua naţională a Norvegiei – Ziua Constituţiei (adoptată în 1814 – 210 ani)
– 1510: A murit pictorul italian Sandro Botticelli, unul din cei mai importanţi reprezentanți ai Renașterii italiene (n. 1445)
– 1729: A murit filosoful englez Samuel Clarke, considerat, alături de John Locke şi George Berkeley, una din figurile majore ale filosofiei britanice (n. 1675) – 295 de ani
– 1749: S-a născut medicul englez Edward Jenner; a descoperit, în 1796, vaccinul antivariolic, pe care l-a introdus în practica medicală, punând bazele imunologiei moderne (m. 1823) – 275 de ani
– 1838: A murit Charles Maurice de Talleyrand, diplomat şi om politic francez; reprezentând Franţa la Congresul de la Viena (1814-1815), a reuşit să frâneze tendinţele de expansiune teritorială ale Prusiei şi Rusiei pe baza afirmării „principiului legitimităţii” (n. 1754)
– 1845: S-a născut poetul Jacint Verdaguer, unul dintre cei mai de seamă scriitori catalani ai secolului al XIX-lea (m. 1902)
– 1866: S-a născut compozitorul şi pianistul francez Erik Satie (m. 1925)
– 1873: S-a născut scriitorul francez Henri Barbusse; militant comunist şi pacifist (m. 1935)
– 1873: S-a născut scriitoarea şi jurnalista britanică Dorothy Miller Richardson (m. 1957)
– 1876, 17/29: A murit Friedrich (Christian) Diez, lingvist şi filolog german; creatorul lingvisticii romanice ca disciplină ştiinţifică; autor al primei gramatici şi al primului dicţionar etimologic al limbilor romanice; a aplicat metoda comparativă-istorică în studiul limbilor romanice; a subliniat, în repetate rânduri, latinitatea limbii române; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1872) (n. 1794)
– 1904: S-a născut Jean Gabin (nume la naștere: Jean-Alexis Moncorgé), unul dintre cei mai mari actori francezi de film (m. 1976) – 120 de ani
– 1912: S-a născut (la Cluj) violonistul şi dirijorul francez de origine maghiară Végh Sándor (m. 1997)
– 1918: S-a născut soprana suedeză Birgit Nilsson (m. 2005)
– 1924: S-a născut baritonul francez Gabriel Bacquier (m. 2020) – 100 de ani
– 1929: A murit soprana germană Lilli Lehmann (n. 1848) – 95 de ani
– 1935: S-a născut dramaturgul britanic Dennis Potter (m. 1994)
– 1935: S-a născut Ryke Geerd Hamer, medic german care a inițiat „Noua Medicină Germanică” (m. 2017)
– 1935: A murit Paul Dukas, compozitor şi critic muzical francez (n. 1865)
– 1936: S-a născut Dennis Hopper, actor şi regizor american de film (m. 2010)
– 1955: S-a născut actorul şi regizorul american Bill Paxton (nume complet: William Archibald Paxton) (m. 2017)
– 1956: S-a născut Bob Saget (Robert Lane Saget), actor și comedian american (m. 2022)
– 1961: S-a născut cântăreața, compozitoarea și instrumentista irlandeză Enya (Eithne Patricia Ní Bhraonáin), artista cu cele mai mari vânzări discografice din Irlanda
– 1970: S-a născut actrița, poeta și militanta siriană Fadwa Suleiman; cunoscută pentru conducerea manifestațiilor împotriva regimului Bashar Al-Assad (m. 2017)
– 1987: A murit economistul suedez Gunnar Myrdal; studii în domeniul teoriei economice şi al relaţiilor economice internaţionale, asupra crizelor economice şi a echilibrului monetar; Premiul Nobel pentru economie în 1974, împreună cu austriacul Friedrich von Hayek (n. 1898)
– 2009: A murit Mario Benedetti, jurnalist, romancier şi poet uruguayan (n. 1920) – 15 ani
– 2010: A murit Yvonne Loriod, compozitoare şi pianistă franceză (n. 1924)
– 2012: A murit Donna Summer (nume real: LaDonna Adrian Gaines), cântăreaţă şi textieră americană, supranumită „regina muzicii Disco” (n. 1948)
– 2014: A murit biologul american Gerald (Maurice) Edelman; pionier în domeniul imunologiei, embriologiei, biologiei moleculare și neuroștiinței; cercetări asupra anticorpilor; Premiul Nobel pentru medicină în 1972, împreună cu biochimistul britanic Rodney Robert Porter, pentru descoperirea structurii anticorpului (a moleculei de imunoglobulină) (n. 1929) – 10 ani
– 2017: A murit cântăreţul american Chris Cornell (nume real: Christopher John Boyle), solistul trupelor „Soundgarden”, „Audioslave” şi „Temple of the Dog”; unul dintre pionierii curentului grunge (subgen al rockului alternativ) (n. 1964)
– 2020: A murit muzicianul american Lucky Peterson (nume real Judge Kenneth Peterson), chitarist de blues, pianist și organist (n. 1964)
– 2022: A murit compozitorul grec Vangelis (nume real Evangelos Odysseas Papathanassiou), unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai muzicii electronice şi new-age, cu o activitate muzicală de peste 50 de ani, în care a realizat peste 52 de albume (n. 1943)
Sursa: RADOR
